NEO's Blog

Nu stiu cum sa ma comport la decese si Despre inmormantare si inmormantari .

Eu am tata vitreg, maica-sa a murit (la 57 de ani - boala), bunica mea vitrega. Din start va spun ca n-am tolerat neamurile lui taica-meu, in mare parte pentru ca se luau de maica-mea, capul fiind “mamaia”.

Eu si taica-meu nu ne intelegem deloc. In schimb, de cand a aflat c-a murit maica-sa, s-a schimbat (pe termen scurt, sigur) radical, in bine. Era evidenta o schimbare, maica-sa a murit iar eu m-am gandit ca acum e ocazia in care as putea sa fuzionez oarecum cu taica-meu, sa mai las de la mine, sa merg la tara la pomana, priveghi, inmormantare. Maica-mea n-a venit, spune ca nu se cuvine sa se certe la inormantare. Sor-mea (vitrega) m-a intrebat de ce nu-mi iau o batista, ceva, pentru bocete (”N-ai sa plangi?”) si-a avut grija sa fie tot timpul atenta la mine, sa vada daca plang sau nu, se vedea in ochii ei cum incerca parca sa ma forteze, cu o ciuda asa… urat tare.

Poze la un deces
Acum, taica-meu mi-a cerut sa fac poze. Eu nu stiu cum sa ma comport atunci cand moare cineva, o fi si din cauza ca nu prea mi-au murit mie fiinte dragi, nu prea am asistat la pomeni si inmormantari, lipsa de experienta, da. Dar, cum e posibil sa faci poze la mort? Ma gandesc intai ca na, taica-meu o iubea pe “mamaia” mult, o ajuta (chit nu prea era ea cea mai intelegatoare soacra iar daca stau si ma gandesc mai bine, nici mama nu prea - dar mama, mama ramane, nu?) si vroia oarecum sa imortalizeze evenimentul dar totusi… Nu se cuvine ca la inmormantare sa faci poze. De ce sa faci poze? Eu ma gandesc ca mi-as face mai mult rau daca (Doamne fereste!) ar muri maica-mea si eu i-as face poze in care eu in viitor sa ma uit. Nu e nimic placut in a vedea cum corpul e neinsufletit, nu mai e uman.

Eu am plans, de vreo 2 ori dar mai mult am plans de… bocetele matuselor, verilor, verisoarelor si ale lui “tataia”. Pe bune ca m-au marcat - nu erau patrunzatoare (in sensul adanc, stii?) ci infricosatoare. Acum, vara-mea (no.1 persoana exageranta) avea propriul text, nu stiu, stupid, caraghios de bocet… ii povestea ei “mamaiei” acolo nebuniile lor dar intr-un stil dintr-ala aiurea, nu stiu cum sa-l descriu. Pe langa asta, filma si facea poze. Deci, plangea, tipa, povestea si in acelasi timp facea poze si filma. Idiotenie… eu barem eram paralel, consideram ca n-am fost atat de apropiat mortului, neamurilor lui taica-meu in general dar…

Mai este o chestie. Vine unul dintre nepoti (31 de ani) si-mi zice “Auzi, Iuliane? Fa-mi si mie o poza cu mortu’!”. De ce ar zice un nepot asa ceva? Se pregatea acuma, se aranja, s-arate bine pentru poza. Bai, prostie mare la inmormantarile astea mah… Nu mai zic ca “tataia” cand vedea ca vroiam sa fac poze, vinea si bocea… parca, parca tine mortis sa fie tras in poze.

Sa duc mortul la groapa…

Nepotii trebuiau sa care sicriul, printre care si eu. Cand s-apuc, ma trezesc ca ma impunge matusa-mea, sa cad din picioare (”Nu mi-o iei!”). Fratica, eu incerc sa va inteleg, pe toti, incerc si eu sa-mi fac treaba aici, e un obicei, nu? O data si-o data, cu totii ajungem la groapa. Nu vreau sa fiu rau, sumbru dar… totul parea prea exagerat. Ma mai uitam si eu induiosat acolo, nu eram chiar indiferent, a murit un om dar nu trebuie sa ne pierdem capul… Ce sa mai zic ca la groapa, “tataia” aproape ca s-a urcat cu tot cu picioare pe mort, nu le dadea voie oamenilor s-o bage-n groapa.

In concluzie

Incerc sa inteleg de ce oamenii nu sunt seriosi, realisti la inmormantari. Mah, nu e vorba ca sunt eu insensibil, eu poate ca sunt unul dintr-asta, exterior “clanului” vad altfel lucrurile, mai instrainate… Ramane sa vad daca ma duc si la 40 de zile. Ce-i mai ciudat ca… m-as duce doar ca sa vad ce se mai intampla, o curiozitate stranie… Ar trebui poate sa mentionez ca eu, c-o seara inainte de a ma duce la inmormantare, am fost si la un majorat. Pai, frate rudele mortului injurau la inmormantare mai mult decat injur eu. Faceau tot felul de glume porcoase, tot timpul (atat in timpul priveghiului cat si inainte si dupa). Taranul tot taran ramane. Cum sa incerc eu sa-mi arat oleaca de simpatie cand ceilalti n-au pic de educatie, de… respect macar?