De ce nu prea agreez manelele? Pai, sa vedem… orice “clip” al fiecarei “vedete” de manele, mi se pare caraghios.  Versurile sunt previzibile, deloc misterioase, deloc inteligente, deloc cu o tenta de subitate mai culta, ceva… Ma mai intreaba unii:

“- Bai, ai sa ai si tu vreodata o manea pe telefonu’ asta?”
Vezi tu amice… tu-mi zici mie ca nu-ti place ce ascult eu, ba ca e prea mult rock, ba ca nu am de-alde Morandi si altii, ba ca e prea zgomotoasa. Chiar avusem o discutie de genul asta cu un  prieten care intr-un timp incerca sa invete sa cante la chitara; eu am terminat o scoala la orga electronica si am ajuns amandoi la concluzia ca ajungi sa percepi diferit muzica, auzi niste acorduri mai complicate,  chiar si o pauza la o melodie mai stilata iti da un sentiment mult mai amplificat si patimas fata de un de un om de rand care n-a pus in viata lui mana pe un instrument iar pentru ca tu stii ca e destul de greu sa te sincronizezi cu o formatie, stii ca-s grele de facut acordurile alea  ca sunt unele la care te chinui (nu mai zic de perioada pana ti se formeaza degetele) incepi sa apreciezi altfel muzica, apreciezi efortul, ingeniozitatea.

“Eh, da’ ce mah, manelistii n-au si oameni care, canta la instrumente?”

1. Hai, ca toata lumea in trecere, a mai nimerit pe Taraf. Chiar nu se observa cat de caraghiosi is oamenii aia? Toata formatia! Toti mimeaza, toti se uita aiurea, n-au coordonare macar, nu sunt organizati, pur si simplu sunt acolo… cu versurile lor stupide si imitatiile lor turcesti.
2. Ai auzit vreodata un live? Un live manele si un live rock. Live-ul de manele (Guta, Copilul de Aur) nu avea decat 2 instrumente: o orga electronica Yamaha care fratioare, ziceai ca merge singura - pustiul nu le avea cu, claviatura, stia 2-3 acorduri care prindea bine la inima celor carora le erau dedicate melodiile, eu le zic la astea acorduri ieftine. Al 2-lea instrument: o vioara - da frate, omu’ ala era genial. Nu Guta sau Copilul de Aur, nu ala de la claviatura ci violonistul, asta le avea marfa, de-aia am ascultat melodiile. Ei bine, la un concert Iris, mi se ridica parul de pe mana cum il vedeam pe Cristi Minculescu cand isi mai ridica vocea, incercand sa tot tina piept varstei si bolii si ce sa mai zic de modestul Valter Realist si solo-urile lui… Se vede frate muzica adevarata.

Desigur, nu totul se rezuma doar la manele si rock… Ideea ca, muzica pt. mine ca precum femeia: asa cum femeia trebuie sa fie feminina asa si muzica trebuie sa fie…muzicala.
Se observa totusi din ce in ce mai des, se evidentiaza foarte mult in zilele noastre genul muzical si este folosit in mod incorect ca un criteriu de etichetare a personalitatilor… asta si pentru ca personalitatile generatiilor din ce in ce mai tinere sunt intr-un continuu fenomen de “wanna be… something … cool”, zic eu. Se observa pe strada, peste tot acum.

Eu spun ca gusturile vin la pachet cu o cultura muzicala. Nu ai cultura muzicala, nu prea ai despre ce gusturi sa vorbesti. Cand e vorba de ce gen asculti e foarte important ca tu sa te simti in largul tau, nu e o cursa in care tu trebuie s-asculti ce asculta Gigel in BMW-ul lui… Ideea e sa experimentezi (e frumos sa-ti aduci aminte cu ce-ai inceput, cu prima ta dragoste in materie de respectivul gen), sa inveti s-apreciezi un artist, sa realizezi si tu de ce Seal a castigat 3 Grammy-uri in ‘95  sau de ce albumul lui Celine Dion in  2007 a fost vandut in peste 200 de milioane de exemplare si de ce nu… de ce Florin Salam cere 7000 euro/ora (se zice ca el  the best in randul manelelor).

Tag-uri

Articole similare

Urmatorul articol:

Articolul anterior: